vineri, 27 noiembrie 2009

Pimăvară neagră - Iarnă verde

Cum stau astfel în lumina soarelui, vă spun că nu contează deloc dacă lumea asta se duce naibii sau nu; nu are importanţă nici dacă e dreaptă sau strâmbă, bună ori rea. Este - şi asta-i de-ajuns. Lumea este ceea ce este, iar eu sînt ceea ce sînt. Nu o spun ca un Buddha care stă ghemuit, cu picioarele încrucişate sub el, ci dintr-o înţelepciune voioasă, fermă, dintr-o credinţă interioară. Acestea fiind, în afara şi înlăuntrul meu, tot acest întreg, rezultat al unor inexplicabile forţe. Un haos a cărui rânduială scapă înţelegerii. - Henry Miller, Black Spring

Încerc să mai citesc. Asta că am acum timp - aşa mi se pare. Am timp aşa că o să trebuiască să merg şi la dentist. Că tot aveam timp.

joi, 26 noiembrie 2009

Back and to the left

M-am distrat copios când am aflat şi mai ales după ce am văzut imaginile ce rulează acum pe toate televiziunile. Până şi puştiului din imaginile acelea i s-ar părea amuzant tot ce se întâmplă. Cel mai trist e că în ipocrizia completă de acum din partea tuturor tocmai el nu învaţă nimic.


Cele de mai sus nu au un subiect amuzant deloc, dar au un efect comic şi îmi permit o paralelă, să vă aduc acolo unde vreau să ajung. Se referă la JFK, la asasinat, la film, la Kevin Turkish Airlines Costner. Precum el repetă în film aşa şi la noi imaginile au fost repetate obsesiv cu Zeus altoind un ştrengar din public. Şi capul lui ţâcă zboară... back and to the left. O fi trucaj, o fi pe bune, ce frământare... Scena e repetată în stilul site-ului lui amo, să ne intre bine în cap.

Prefer explicaţia lui Bill Hicks la orice oră din zi sau noapte. Back and to the left with Bill. Dacă nu aţi auzit încă de Bill Hicks va stau la dispoziţie :D

duminică, 22 noiembrie 2009

Decât francez mai bine decât român

De când aşteptam să pun titlul ăsta. Nu există confuzii. A trebuit Henry să dea o pasă ca la handbal intr-un meci cu Irlanda. Dintre toţi tocmai cu irlandezii. Pentru ca apoi, la fluierul final al prelungirilor, al meciului, al bunului simţ, să consoleze un jucător irlandez. Însă fiind conştient de tehnologia de pe Stade de France net superioară orbului găinii celor jde mii de spectatori prezenţi, omul se duce şi îl informează pe arbitru ca el a dat o pasă de gol cu mâna. OK, c'est fini, mamă ce îmi stătea asta pe suflet, your problem now, bye-bye...

joi, 12 noiembrie 2009

Język polski

Adică limba polonă. Încercaţi a pronunţa Świętokrzyskie. Sau Piłsudski. Nu, nici unul nu se pronunţă aşa cum aţi încercat.

Fonetica e cum e dar şi gramatica e grea. Cea mai grea după cele asiatice mi se spune. Prima constituţie din Europa de asemenea, dar şi cel mai volatil stat, împărţit de cel puţin patru ori.

La 11 Nov se sărbatoreşte a doua republică (durează cam cât România Mare) ocazie cu care s-a tras cu tunul. Păcat de zgomot, un bancorex era mai potrivit la 10 dimineaţa decât tărăboiul ăla.

Update: dacă aţi rezistat lui Pisulski (cam aşa s-ar citi numele eroului naţional) poftiţi vă rog unsprezecele de start de mai jos. Gazeta încă nu se pronunţă dar Prosport dă ca sigură formula: Kuszczak - Kowalczyk, Zewlakow, Kokoszka, Brozek - Blaszczykowski, Dudka, Kosowski - Jelen, Lewandowski, Obraniak. Sincer, cred ca o să avem ceva probleme la Blaszczykowski dar cu puţin antrenament tactic poate Codrea îl va scoate din jos. Sau Vlădoiu. Dar nu mai joacă.

luni, 9 noiembrie 2009

Öffnungszeit

Multă lume întreabă cum e în India. Există bineînţeles foarte multe lucruri dar cel care îmi revine imediat în minte este fantezia de culori care îmi intră prin nas. De la poluarea atroce a oricărei ape curgătoare sau necurgătoare care aduce cu un combinat chimic peste care s-a prăbuşit o crescătorie de pasări la bucătaria cu care nu suntem antrenaţi deloc. Sărăcia lucie nu ajută deloc cu siguranţă şi lumea acolo s-a antrenat probabil cu mult timp înainte sa sosesc eu aşa ca nu păreau prea afectaţi. Cel puţin acum. E un miracol că vine apă curata la robinet, în fapt nu toţi au de-a face prea mult cu aşa ceva şi poate doar asta nu o epuizează secunda doi. Oricum e o bătălie pierdută din start.

Titlul se referă la Angela Merkel care mărturiseşte, ca fostă est germană, actual überalles, că noaptea de 9 Nov 1989 a fost "cea mai frumoasă din viaţa mea".
Unele femei, blonde sau nu, au nevoie de politică.

joi, 5 noiembrie 2009

Jak się masz

Sunt inca la Hello, Yes, Please, Thank you. N-am început cu Dzień dobry, Dziękuję, Cześc! Mi-era să nu mă împiedic. La un moment am văzut un semn de parcare sub care scria Koniec şi era să mă bufnească râsul.
După atâtea căsuţe, autostrăzi, maşini nemţeşti mai lipsea rafinăria OMV de la intrare în Viena. Am căutat mult cu privirea vreun bloc mai amărât, unul aşa cum trebuie, ca o conductă veche. Cu greu unul două, dar acoperite cu reklame de la JCDecaux. E un fel de paradis in care OBI se întinde şi dă mâna cu Carrefour apoi bate cuba cu Saturn. Peste drum e Microsoft, mai la vale Siemens. Toyota şi Bosch joacă ţurca în parcare. Toată lumea e happy.
M-am hotarât să fac pozele în alb-negru.

miercuri, 4 noiembrie 2009

Zu Polen

În aşteptarea referendumului (cel legat de prostituţie şi droguri uşoare bineînţeles) am ieşit la plimbare afară din tumultosul Judeţ Braşov. Până la momentul în care vom putea fuma în voie oriunde si aproape orice, am ajuns în Polonia. Departe de gripă, în lumina reflectoarelor, Varşovia arată ca Viena sau, mai rau, ca orice oraş din Germania. In timp ce terminam supa de sauerkraut s-a înteţit lapoviţa şi m-a lovit în sfârşit că sorbeam de fapt o delicioasă zeamă de ştevie: roşie şi dulce.

Cel mai interesant este faptul că nu am incărcătorul cu mine astfel incât îmi va fi mai greu să vă transmit în imagini minunea. Dar am să fac o selecţie cu pozele din Kabul şi voi lovi direct, pe neaşteptatelea.