Bucşu a scris cum Nobelul pentru literatură dat Hertei Müller îndepărtează cu ani buni eventuala primire si chiar considerarea la Nobel a vreunui scriitor român. Explicaţia fiind una pertinentă. Herta Müller ştie oricum vorbi româneşte dar mai ales sursa principală a scrierii sale vine din experienţa trăită în ţara România.
La primirea premiului, dumneaei a vorbit iară despre asta, o combinat tandreţea familială săsească cu răutatea gratuită a comunismului românesc totul facând un cerc foarte frumos dar, după spusele ei "drăcesc", în jurul cuvintelor. În cazul de faţă a vorbit despre banala batistă ascunsă în buzunar dar găsită în tot felul de alte situaţii şi descoperă la un moment dat simplitatea, aşadar claritatea, cuvântului românesc care indică sursa ei: batistul.
Andrei Pleşu povestea o data cum a fost atunci când s-a îndrăgostit prima oară: s-a dus la dicţionar să caute cuvântul iubire sau cam aşa ceva :) Oamenii au o relaţie cu cuvintele, le simt mai aproape.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
L-am citit in weekend si mi-a placut foarte mult. mi-am adus aminte ca ai mei au si acum un sertar numai cu batiste, si tot asa asezate: mama si tata la extreme si copilul in mijloc - cu batistele mici.
RăspundețiȘtergere